‘Za Stritz af Bucarest

Daca tot am depasit momentul cu prima postare sa trecem la ceva mai substantial.

Caini comunitari au fost dintotdeauna pe strazile Bucurestiului. Dar nu asa ca acum. Imi amintesc cind eram mic, locuiam in Drumul Taberei si chiar ma “imprietenisem” cu trei caini ai strazii. Eram nedespartiti pentru o perioada, pina cind cineva i-a otravit (”societatea a actionat prompt si a starpit pericolul de pe strazi”…)

Acum cind am crescut (oare?) –  se dovedeste ca sint una din (probabil) putinele persoane la care cainii se dau fara motiv. Nu spun asta doar asa, e probat. Intr-o multime de oameni, daca sint caini prin prejur, eu sint cel la care se vor da – fara provocare, asa pur si simplu.

In mod normal conduc, dar din cauza manierei in care se conduce in Romania, atunci cind sint in tara – am ales sa fiu pieton (imi pare rau sa spun, dat raportul ambasadei SUA referitor la prevenirea turistilor care calatoresc in Romania, e 100% adevarat). Alegerea mea de a fi pieton s-a dovedit a fi o mare greseala.

Ca pieton, te pandesc cainii de la orice colt de strada, ca pieton te pindesc trecerile de pietoni unde crezi ca poti trece strada si masinile se vor opri (e trecere de pietoni, doar, nu?), te pindesc semafoarele cu lumina verde (dar nu, e doar o capcana, se trece pe rosu!), si te pindesc tiganii care au ales sa ramina in tara.

Exagerez..? Nu.

Chiar asa rau am ajuns…? Da.